Timpul pentru mine
Nu are raportări astronomice,
Nu are capăt
Şi nici începuturi
Când îl simt strecurându-se
Prin sânge,
Ca şi cum şi-ar cere
Iertare
În curgerea lui fără trup,
Pe care o simt urcând din greu
Şira spinării,
Unde aşteptăm rândul
Ca nişte saci de grâu

La bătrânele mori
Ale vieţii.

(Coriolan Păunescu, Iubito, suntem în pericol, Editura pentru Literatură şi Artă, Geneze, Galaţi, 1995)